top of page

Riscuri psihosociale la locul de muncă: ce pot face concret angajatorii din România

Poza scriitorului: Alina OPREA
Alina OPREA
15 oct.
2 min de citit

Imaginați-vă o echipă care, pe hârtie, funcționează impecabil. Obiectivele sunt atinse, termenele respectate. Și totuși, în fiecare luni dimineață, cineva ezită în fața ecranului, cineva își strânge umerii spre urechi, cineva spune „sunt bine” cu o voce care nu o crede nici el. Acolo, în spațiul dintre ce se măsoară și ce se simte, își fac loc riscurile psihosociale. De peste 20 de ani lucrez cu echipe aflate exact în acest punct, iar ceea ce am învățat este simplu: aceste riscuri nu sunt un moft, ci o realitate de organizare a muncii.


Ce sunt, de fapt, riscurile psihosociale

Sunt acele condiții de muncă ce pot afecta sănătatea mintală și fizică a oamenilor: volumul excesiv de muncă, lipsa controlului asupra propriei activități, comunicarea deficitară, ambiguitatea rolurilor. Ele nu țin de „slăbiciunea” unui angajat. Atunci când sunt privite ca o problemă de organizare, nu ca o vină individuală, pot fi gestionate la fel de structurat ca orice alt risc profesional.


Riscuri psihosociale la locul de muncă

Ce se schimbă în 2026

Contextul s-a încălzit. Inspecția Muncii a inclus riscurile psihosociale printre temele programului de controale din 2026. Totodată, campania europeană „Locuri de muncă sănătoase 2026-2028" pune sănătatea mintală la locul de muncă în centrul atenției. La nivel european, o inițiativă care ar obliga angajatorii la evaluarea anuală a acestor riscuri este încă în dezbatere și nu produce, deocamdată, obligații noi. Angajatorii au însă deja o obligație generală de a proteja sănătatea lucrătorilor, iar riscurile psihosociale fac parte din ea.


Ce poate și ce nu poate face un atelier de wellbeing

Vă spun sincer, pentru că asta aș vrea să audă și un director de HR: un atelier nu înlocuiește evaluarea riscurilor, nici medicina muncii. Un atelier de gestionare a stresului sau de somn nu repară un program de lucru dezechilibrat. Ce poate face, și face bine, este să dea oamenilor instrumente concrete (respirație, relaxare, mișcare, repere de recuperare) și să deschidă o conversație care altfel rămâne tăcută. Folosit alături de evaluarea riscurilor, nu în locul ei, devine o piesă utilă într-un program de prevenție.


Patru gesturi pe care le puteți face luna aceasta

  1. Întrebați echipele, anonim, ce anume îi încarcă cel mai mult. Răspunsurile vă vor surprinde.

  2. Verificați dacă evaluarea riscurilor din firmă menționează și factorii psihosociali, cu serviciul de prevenire și protecție.

  3. Introduceți pauze scurte de mișcare în zilele cele mai tensionate.

  4. Alegeți un singur atelier-pilot, adaptat meseriei echipei, și măsurați ce se schimbă.


Cum pot ajuta

Construiesc ateliere pe măsură, după o primă discuție în care ascult realitatea echipei dumneavoastră. Dacă doriți, începem cu un audit al situațiilor de muncă, care completează (fără să le înlocuiască) obligațiile legale ale angajatorului. Descoperiți atelierele sau programați o discuție.

bottom of page